Istoria locului · pe faleză din 1933
Bellona
Hotelul în formă de vapor de pe faleza Eforiei a fost, pe rând, sanatoriu, hotel de lux și casă de odihnă. Aceasta este povestea lui, spusă prin fotografiile care au rămas.
Coboară în timp ↓
Prova văzută de pe plajă. Carte poștală expediată în 1958 · Colecția Andrei Ștomff / INP
Prolog · înainte de hotel
1894
Întâi a fost un sanatoriu
În 1894, Eforia Spitalelor Civile din București cumpără un teren pe fâșia de pământ dintre lacul Techirghiol și mare. Sanatoriul ei maritim se deschide aici în 1899, iar în jurul lui crește stațiunea care îi va purta numele: Eforie.
1930
Faleza modernistă
Între 1930 și 1934, terenul de pe faleză al bancherului Aristide Blank este parcelat după planul arhitectului George Matei Cantacuzino. Aici proiectează și Horia Creangă, și Henrieta Delavrancea-Gibory. Faleza devine un experiment al modernismului românesc, iar la capătul ei de sud se va ridica o clădire în formă de vapor.
Hotel Bellona împodobit cu steaguri, fotografie antebelică · Colecția Emanoil Vasiliu, prin Institutul Național al Patrimoniului
22 octombrie 1932 — august 1933
1933
I-au spus Bellona
Sâmbătă, 22 octombrie 1932, Societatea Mutilaților Invalizi de Război, condusă de maiorul M. Văgăunescu, pune piatra de temelie a unui sanatoriu maritim la Techirghiol-Eforia. Planurile sunt ale arhitectului Cantacuzino.
În august 1933 clădirea este inaugurată. Numele vine din mitologie: Bellona, zeița romană a războiului, ocrotitoarea celor răniți în lupte. Așa a fost explicat chiar la inaugurare, potrivit ziarului Universul.
Primăvara lui 1934
1934
Din sanatoriu, hotel
În martie 1934 se cer oferte pentru arendarea clădirii și a restaurantului. O lună mai târziu, societatea hotelieră SARPEH din București hotărăște să deschidă aici o sucursală. În vară, reclamele din ziare invită deja la «Hotel Bellona», la Eforia.
În același an, revista pariziană L'Architecture d'aujourd'hui îi publică fotografia și planul și notează că, la Eforie, un singur arhitect a putut construi o plajă întreagă: câteva vile și un hotel.
L'Architecture d'aujourd'hui, nr. 5/1934, paginile 60–61 · reproducere: Institutul Național al Patrimoniului
1937 — 1938 · hotel de lux
«…hotelul Bellona cu arhitectura lui specific marină.»
Neamul Românesc, 10 august 1938
În iulie 1937, un ziar îl descria ca pe un vapor uriaș cu patru etaje, care dă cu prora, o terasă betonată, direct în mare. Reportajele de sezon pomeneau terasele și holul hotelului ca pe un loc de întâlnire al stațiunii.
Enciclopedia României, în volumul apărut în 1938, numește la Eforia două hoteluri de lux: Bellona și Neptun. Clădirea stă perpendicular pe țărm, iar camerele privesc spre sud și spre est, din balcoane largi, către mare.
1940 — 1948
1948
Război, apoi naționalizare
În iulie 1940, reclamele anunțau că hotelurile Neptun și Bellona sunt deschise și funcționează normal. Un an mai târziu, societatea invalizilor își oferea sanatoriile maritime pentru îngrijirea răniților.
După război vine naționalizarea. Arhitectul George Matei Cantacuzino este închis între 1948 și 1954 și moare în 1960. Clădirea lui rămâne pe faleză, dar își pierde numele.
Anii '50
1955
Fără nume pe cartea poștală
Pe ilustratele deceniului, numele Bellona dispare. Clădirea apare întâi ca «Eforie – Sanatoriul», cu o lozincă a Republicii Populare pe acoperiș, apoi drept Casa de odihnă «Marea Neagră». În 1958, revista Arhitectura vorbea deja despre «fostul hotel Belona».
«Eforie – Sanatoriul», carte poștală expediată la 5 august 1955 · Colecția Andrei Ștomff / INP, CC BY-SA 4.0
«Eforie – Casa de odihnă „Marea Neagră”», expediată la 18 august 1957 · Colecția Andrei Ștomff / INP, CC BY-SA 4.0
Anii '60 și '70
1969
Din nou Belona
Spre sfârșitul anilor '60, numele se întoarce pe cărțile poștale: întâi «Vila Belona», apoi «Hotelul Belona», de acum cu un singur l. Ilustratele color arată plaja plină și silueta albă deasupra ei, iar în spate se ridică noile hoteluri ale stațiunii.
1969 · «Eforie Nord. Vila Belona»
1973 · «Eforie – Plaja și hotelul Belona», Editura pentru Turism
1975 · «Eforie Nord. Vila Belona»
1976 · «Eforie Nord. Hotel Belona», Editura Meridiane, foto I. Oprea
1978 · «Eforie Nord. Plaja Belona»
Anul este cel al expedierii. Cărți poștale din Colecția Andrei Ștomff / Institutul Național al Patrimoniului, CC BY-SA 4.0.
Hotel Belona văzut dinspre plajă, 2022 · Arhiva Institutului Național al Patrimoniului
Azi
Aceeași proră, spre aceeași mare
Hotelul Belona este monument istoric de grupa A, cea a monumentelor de valoare națională, înscris în Lista Monumentelor Istorice cu codul CT-II-m-A-02880. Institutul Național al Patrimoniului îl numește reper arhitectural și urbanistic al acestei părți a litoralului.
A trecut prin mai multe renovări și își primește și astăzi oaspeții pe aceeași faleză, cu balcoanele întoarse spre mare.
Rezervă o cameră